Fetița jandarmeriței ucise în accidentul rutier luptă în continuare pentru viață, dar are nevoie de bani pe termen foarte lung.

Micuța de 1 an și 8 luni este și acum în semi-comă și are „un cearșaf” de diagnostice, spune Victor Maniliuc, tatăl ei. La aproape trei luni de la accidentul oribil care i-a ucis mama, pe fișa ei scrie: „paralizie cerebrală, tetraplegie spastică, encefalopatie post traumatică, traheostomă” (potrivit biletului de externare din 19 ianuarie). Fetița a trecut de faza critică, după internarea la centrul de recuperare psiho-motorie Robănescu (București), în decembrie, dar este tot în stare vegetativă. „Nu este conștientă, dar deschide ochii, răspunde la anumiți stimuli”, explică tatăl. La ultima evaluare locomotorie, s-a constatat însă că Larisa are, la aproape 2 ani, abilitățile unui bebeluș de 1 lună, și nu-și poate ține capul sus, de pildă.

În noiembrie 2018, jandarmerița Irina Cristina Airinei și fetița ei, Larisa, erau lovite violent pe trecerea de pietoni. Larisa și-a pierdut atunci mama, care a murit pe loc, iar ea a ajuns în comă. Medicii au salvat-o, însă șansa ei la o viață normală costă enorm, pe termen lung.

Recuperarea se face alternativ în spital și acasă, conform recomandărilor specialiștilor. Iar acasă singurul care are grijă să nu-i lipsească nimic este tatăl.  „Larisa are oricum un tonus mai bun când e acasă, nu în mediu spitalicesc, ceea ce s-a confirmat și de Sărbători”, adaugă el. Și de Sărbători, Maniliuc s-a ocupat singur de Larisa, pentru că a învățat între timp o mulțime de lucruri. „La centru îți dau medicamentele, tu le împarți și dozezi, ca în laboratorul de chimie, am învățat totul. Doar injecțiile le face altcineva”.

De câteva luni, Victor Maniliuc singur cu ea. Cei doi sunt ca o echipă, în care ambii luptă pentru viața fetiței, fiecare în felul lui. Iar Larisa a depășit așteptările medicilor: a reînvățat să respire în cele trei săptămâni cât a fost la terapie intensivă la spitalul Marie Curie. „Doctorii nu îi dădeau nicio șansă (cel mult ventilare mecanică toată viața), dar, în timp, mititica a spulberat orice pronostic rău și respiră singură, fără suport de oxigen”, spune Maniliuc. Pentru că era o fetiță perfect sănătoasă înainte de accidentul îngrozitor, a avut probabil puterea de a învinge unele dintre efectele traumatismului: a avut și afecțiuni hepatice și pulmonare, și fracturi, dar și-a revenit.

Doar că lupta cu leziunile de trunchi cerebral nu este deloc simplă, iar terapia în ambulatoriu are  un cost mare, pe termen lung. Este nevoie de kineto, energo-terapie la domiciliu (nu e transportabilă decât în regim de ambulanță), iar o oră de terapie costă 80-100 lei, așadar Maniliuc are nevoie de aproximativ 3.000 de lei /lună. Orice zi de pauză înseamnă stagnare sau chiar regres, iar un program de acest tip va dura cel puțin doi ani.

Problema este că sunt evaluări care se pot face doar după ce ea revine la starea de conștiență, iar atunci se vor recomanda cel mai probabil multe alte terapii. Iar momentul în care Larisa își va reveni nu poate fi prevăzut: se poate întâmpla într-o săptămână, o lună sau mult mai târziu.

Recent Primăria Suceava (județul unde s-a întâmplat accidentul) a decis să îi ofere lui Victor Maniliuc  25.000 de lei, însă această sumă va acoperi doar parțial și pe termen limitat nevoile Larisei. De aceea Fundația Ringier a decis să ajute mica familie, care se bazează, acum și în viitor, pe donații din partea oamenilor cu suflet.

 

Trimite ACUM un sms la 8828 cu textul și donează 2 EURO. Banii se rețin o singură dată.

Cu sprijinul nostru, îşi pot relua copilăria!