Cu pensia de boală tăiată, Costel Voinac împarte ziare pentru o pâine și-o conservă
Citeşte întreaga ştire: CENTENAR SOLIDAR/ Viața cu 4 lei pe zi. Cu pensia de boală tăiată, Costel Voinac împarte ziare pentru o pâine și-o conservă.
Suntem uniți! În anul Centenarului, Libertatea vă invită să întindeți o mână românilor copleșiți de nevoi. Asta e dragostea de țară, așa sărbătorim o sută de ani de România. Costel Voinac, 61 de ani, n-a avut noroc în viață. S-a îmbolnăvit de tânăr de TBC. Prima soție l-a părăsit, a luat și fetița cu ea. Acum, nea Costelică nu mai știe nimic despre fiica lui. A doua soție a murit de cancer, la București. Copiii vitregi l-au alungat, iar Costel s-a trezit pe drumuri, ca un câine. Nu putea munci, din cauza bolii. Nici nu putea plăti chirie din pensia de invaliditate de 600 de lei.
Între timp, a aflat că i-a murit tatăl, într-un incendiu care a mistuit casa părintească. Costel a decis să se întoarcă în satul de baștină, în Gălăteni, Teleorman. Casa arsă nu mai putea fi locuită, așa că s-a instalat în magazia veche, a acoperit-o cu prelate, să nu plouă înăuntru. „Locuia, practic, într-un grajd, ca animalele. Nu puteam să-l lăsăm așa. Cu boala lui, nu trecea iarna fără foc în sobă”, povestește preotul satului, Constantin Daniel Ivan. O valiză cu acte pentru un braț de lemne Pe Facebook, preotul a strâns donații și a izbutit să-i ridice lui nea Costelică o căsuță, cu o singură cameră, dar cu o sobă de teracotă și termopane. În cămăruța care miroase a tencuială proaspătă, cu un pat și o măsuță, nea Costelică și-a înșirat bruma de lucrușoare.
Pămătuful antic pentru bărbierit, o oglinjoară, niște haine de căpătat, iconițe plastifiate, câteva acadele și, pentru că suntem în Teleorman, o valiză cu documente. O valiză veche, de piele roasă, care a fost a tatălui său. Nea Costelică scotocește în ea cu râvnă, să găsească adeverințele cerute de cei de la primărie. „Mi-au cerut să le duc niște acte, să dovedesc că nu m-am îmbogățit, altfel nu-mi dau ajutor de lemne”.
Nu mai ia pensie de invaliditate, cei de la comisii l-au declarat sănătos tun, un miracol medical. „Nici lemne nu pot să tai, că obosesc și nu mai pot să suflu. De câteva zile, vomit. Doctorița mi-a zis că n-am nici pe dracu, dar farmacistei i-a fost milă și mi-a dat medicament pentru pancreas”. Colecționar de ceasuri rele Lunar, nea Costelică primește 120 de lei, ajutor social. De la biserică, are asigurată o masă caldă pe zi. Pentru o pâine și-o conservă, îl ajută pe poștașul din sat să împartă ziarele. Bicicleta lui nea Costelică a trecut prin zeci de reparații, abia se mai ține pe roți.
Aragazul s-a stricat și el. Curtea e plină de electrocasnice defecte, iar la fântână atârnă un ceas de perete. Nici el nu merge, dar nea Costelică nu se îndură să-l arunce. O să roage pe cineva să-l dreagă. Nea Costelică are nevoie de un reșou, de o bicicletă nouă, de alimente, de haine groase, de un gând bun, să nu mai fie cel mai singur dintre pământeni.
Cei care vor să-l ajute pe Constantin Voinac pot scrie un mail la adresa [email protected] sau pot dona bani în conturile deschise la Raiffeisen Bank de Fundația Ringier, precizând la detaliile de plată numele familiei ajutate. În acest caz, Costel Voinac:
RO29 RZBR 0000 0600 1552 6176- RON
RO02 RZBR 0000 0600 1552 6177- EURO
